Va aparea laptopul cuantic?
Despre domeniul calculatoarelor cuantice s-a scris putin pentru ca… putin se stie, desi primele „visuri” le-a avut fizicianul si matematicianul de la Oxford University David Deutch, prin anii ’70, care intuia ca mecanica cuantica va revolutiona si lumea computerelor. E o lume ciudata, mult diferita de cea clasica si prin asta de neinteles pentru omul obisnuit, unde particulele se comporta bizar, ilogic si acest comportament da peste cap tot ce stim din fizica „normala”. Astfel, particulele par a fi legate intre ele chiar daca sunt despartile fizic de distante imense si se comporta invers fata de perechea ei (deci daca una este in starea „1”, cealalta este obligatoriu in starea „0” chiar daca se afla la 10 ani-lumina distanta, desi Einstein ne-a convins ca viteza cea mai mare in univers
este viteza luminii in vid si prin urmare informatia ar trebui sa calatoreasca 10 ani pana sa ajunga la particula-pereche!), adica sunt „entanglate”, ba mai mult, ele pot avea si doua stari (0 si 1 sa zicem) in acelasi timp – superpozitie se numeste aceasta. Pe aceste doua fenomene – superpozitie si entanglement – se bazeaza si viitorul laptop cuantic, dar… mai vá pana atunci, deocamdata
exista doar un computer cuantic (si acela contestat de unii savanti), care arata ca in fotografia alaturata (se pot observa dimensiunile relativ mari…) si care a fost vandut cu 10 milioane de dolari firmei de aparare si securitate aerospatiala Lockhee Martin.
Principiul de baza este relativ usor de inteles. Unitatea de baza in sistemul traditional este „bitul”, care poate avea una din cele doua stari: 1 sau 0. Unitatea de baza in fizica cuantica este „qbit”-ul, care, datorita superpozitiei poate fi si 1 si 0 in acelasti timp! In aceeasi logica, vom avea un „qbyte” daca punem unul langa altul 8 qbiti, iar acesta va putea reprezenta in acelasi timp toate numerele de la 0 la 255! Aceasta procesare concomitenta, care se manifesta printr-o viteza extraordinara, reprezinta avantajul real al calculatoarelor cuantice fata de cele clasice. Aceste calculatoare ale viitorului pot face lucruri pe care calculatoarele „normale” nu le pot dace, cum ar fi factorizarea numerelor mari (adica descompunerea lor in numere mici care inmultite intre ele sa dea valoarea initiala). Astfel, daca descompunerea numerelor mici este simpla (exemplu 15 = 3 x 5), pentru numere mari (din 150 de cifre, spre exemplu) operatia efectuata de un calculator clasic ar dura milioane de ani, in timp ce pentru un calculator cuantic ar dura cateva minute. Programul pentru efectuarea acestei operatii a fost deja scris, in 1994, de americanul Peter Shor – informatician la Laboratoarele Bell din New Jersey – si se numeste „Algoritmul lui Shor”.
Acest lucru… a starnit panica pentru ca are aplicatii in decriptare!
Dar despre asta, in „Posibilitatile calculatoarelor cuantice”.
Numai bine!